Skip to main content

Factorii de risc pentru PID

Există o serie de factori de risc pentru dezvoltarea PID care ar trebui să determine suspiciunea de fibroză pulmonară1,2

Clepsidra

VÂRSTA ÎNAINTATĂ ESTE ASOCIATĂ CU RISCUL DE APARIȚIE A PID, CEA MAI FRECVENTĂ PID LA PERSOANELE VÂRSTNICE FIIND FPI3

FPI apare de obicei între 60 și 70 de ani,2,4 dar vârsta mai înaintată aduce un risc mai mare de FPI3

  • Vârsta ≥70 de ani: 95% valoare predictivă pozitivă pentru FPI
  • Vârsta ≥75 de ani: ~100% valoare predictivă pozitivă pentru FPI

Într-un studiu pe 920 de pacienți cu FPI, 62% erau bărbați5


Există o asociere puternică între fumat și FPI, în special pentru cei cu un istoric mai mare de fumat de peste 20 de pachete-ani6


O serie de expuneri la factorii de mediu și la cei profesionali au fost asociate cu risc crescut de apariție a FPI, inclusiv siliciu, nisip sau ciment7,8

Factori de risc pentru apariția FPI

Vârsta

  • Vârsta înaintată2

  • 60-70 ani1,4

Sex

Expunere

  • Fumat6

  • Siliciu, nisip, ciment7

  • Ferme de animale, ferme agricole8

Alte afecțiuni medicale

  • Boală de reflux gastroesofagian2

  • Virus Epstein-Barr2

  • Hepatita C2

Genetica

  • Istoricul familial2

FACTORI DE RISC PENTRU DEZVOLTAREA PID NON-FPI

PNEUMOPATIA INTERSTIȚIALĂ IDIOPATICĂ NESPECIFICĂ (PIINS)

iNSIP se caracterizează printr-un model NSIP pe HRCT fără o cauză cunoscută. Factorii de risc pentru dezvoltarea PIINS includ sexul feminin și vârsta mijlocie10, vârsta medie de debut fiind de 52 de ani11

PNEUMONITA DE HIPERSENSIBILITATE (PH)

PH este caracterizată de afectare pulmonară însoțită de manifestări sistemice, cum ar fi febră sau scădere ponderală, și este cauzată de inhalarea unui antigen la care pacientul a fost sensibilizat.12

Antigenii de mediu ocupaționali sau aferenți diferitelor hobby-uri care sunt asociați cu PH includ activități care implică păsări, agricultura, produse lactate, animale cu blană și producția de malț.13

Ce surse de antigene de mediu sunt asociate cu PH?

Surse de antigene de mediu asociate cu PH12

Bacterii

  • Amestec de fân și cereale mucegăite (plămânul fermierului)

Fungi/drojdie

  • Amestec de fân și cereale mucegăite (plămânul fermierului)

  • Amestec de mucegai și ciuperci (plămânul lucrătorului cu ciuperci)

  • Case contaminate (PH de tip vară japoneză)

  • Plută mucegăită (suberoză)

  • Brânză mucegăită sau înveliș de brânză (plămânul lucrătorului cu brânză)

  • Particule sau praf de lemn contaminat (plămânul lucrătorului în lemn)

Micobacterii

  • Mucegai pe pereți; apă mucegăită (plămânul de cadă cu hidromasaj)

  • Clor din apa piscinei, spray-uri și fântâni (plămânul piscinei)

Proteine animale

  • Proteine din excremente aviare și antigene localizate pe pene (plămânul crescătorului de porumbei/de păsări)

  • Proteine aviare în așternuturi cu pene, perne și plapume (plămân de pilotă cu pene)

  • Proteine ale viermilor de mătase din praf din larvele și coconii de viermi de mătase (PH aferent producției de mătase)

Substanțe chimice

  • Di-izocianați și anihidridă trimelitică din spume poliuretanice, vopsele spray, coloranți și cleiuri (plămânul lucrătorului chimic)

PNEUMOPATIA INTERSTIȚIALĂ DIFUZĂ AFERENTĂ SARCOIDOZEI

Pneumopatia interstițială difuză asociată sarcoidozei reprezintă manifestarea pulmonară a unei boli granulomatoase multisistemice de cauză necunoscută care afectează în primul rând sistemele respirator și limfatic.14

Care sunt factorii de risc pentru dezvoltarea pneumopatiei interstițiale difuze asociate cu sarcoidoza?

Factorii de risc pentru dezvoltarea pneumopatiei interstițiale difuze asociate sarcoidozei

Vârsta

20-40 ani14–16

Sex

Feminin17

Rasă

Afro-American14

Genetica

Aglomerările familiale14,15

PNEUMOPATIA INTERSTIȚIALĂ DIFUZĂ ASOCIATĂ SCLEROZEI SISTEMICE (PID-ScS)

PID-ScS este manifestarea pulmonară a unei boli autoimune sistemice care afectează mai multe organe, inclusiv pielea. Riscul de a dezvolta PID la pacienții cu ScS este mai mare la cei care sunt:18–22

  • Vârsta > 65 ani
  • Sex masculin
  • Afro-Americani
  • Diagnosticați cu scleroză sistemică cutanată difuză (ScScd)
  • Fumători sau antecedente de fumat
  • Serologic pozitivi pentru anticorpii anti-topoizomeraza I

Aflați mai multe despre factorii de risc pentru dezvoltarea PID la pacienții cu ScS

PNEUMOPATIA INTERSTIȚIALĂ DIFUZĂ ASOCIATĂ ARTRITEI REUMATOIDE (PID-AR)

PID-AR este manifestarea pulmonară a unei boli autoimune sistemice care afectează articulațiile. Riscul de a dezvolta PID la pacienții cu AR este mai mare la cei care sunt:23–33 

  • Vârsta > 65 ani

  • Sex masculin

  • O durată mai lungă a bolii sau o activitate mai crescută a bolii

  • Fumători sau antecedente de fumat

  • Serologic pozitivi pentru anticorpi ca FR sau anti-CCP

Aflați mai multe despre factorii de risc pentru dezvoltarea PID la pacienții cu AR

Ce ar trebui să luați în considerare după identificarea factorilor de risc pentru PID cu fenotip fibrozant progresiv la pacienții dvs.?

anticorpi anti-CCP, anti-proteine citrulinate;ScSds, scleroză sistemică cutanată difuză; BRGE, boala de reflux gastroesofagian; PH, pneumonită de hipersensibilitate; HRCT, tomografie computerizată de înaltă rezoluție; PID, pneumopatie interstițială difuză; PIINS, pneumopatie interstițială idiopatică nespecifică; FPI, fibroză pulmonară idiopatică; NSIP, pneumopatie interstițială nespecifică; artrită reumatoidă; PID-RA, pneumopatie interstițială difuză asociată artritei reumatoide; FR, factor reumatoid; ScS, scleroză sistemică; PID-ScS, pneumopatie interstițială asociată sclerozei sistemice.

  1. Raghu G, Collard HR, Egan JJ, et al; on behalf of the ATS/ERS/JRS/ALAT Committee on Idiopathic Pulmonary Fibrosis. An official ATS/ERS/JRS/ALAT statement: idiopathic pulmonary fibrosis: evidence-based guidelines for diagnosis and management. Am J Respir Crit Care Med. 2011;183(6):788–824.
  2. Raghu G, Remy-Jardin M, Myers JL, et al; on behalf of the ATS/ERS/JRS/ALAT. Diagnosis of Idiopathic Pulmonary Fibrosis. An Official ATS/ERS/JRS/ALAT Clinical Practice Guideline. Am J Respir Crit Care Med. 2018;198(5):e44–e68. 
  3. Fell CD, Martinez FJ, Liu LX, et al. Clinical predictors of a diagnosis of idiopathic pulmonary fibrosis. Am J Respir Crit Care Med. 2010;181:832–837. 
  4. Castriotta RJ, Eldadah BA, Foster WM, et al. Workshop on idiopathic pulmonary fibrosis in older adults. Chest. 2010;138:693–703. 
  5. Gribbin J, Hubbard RB, Jeune IL, et al. Incidence and mortality of idiopathic pulmonary fibrosis and sarcoidosis in the UK. Thorax. 2006;61:980–985. 
  6. Baumgartner KB, Samet JM, Stidley CA, et al. Cigarette smoking: a risk factor for idiopathic pulmonary fibrosis. Am J Respir Crit Care Med. 1997;155:242–248. 
  7. Taskar VS, Coultas DB. Is idiopathic pulmonary fibrosis an environmental disease? Proc Am Thorac Soc. 2006;3:293–298. 
  8. Baumgartner KB, Samet JM, Coultas DB, et al. Occupational and environmental risk factors for idiopathic pulmonary fibrosis: a multicenter case-control study. Collaborating Centers. Am J Epidemiol. 2000;152:307–315.
  9. Coultas DB, Zumwalt RE, Black WC, et al. The epidemiology of interstitial lung diseases. Am J Respir Crit Care Med. 1994;150:967–972. 
  10. Travis WD, Hunninghake G, King, Jr., TE, et al. Idiopathic Nonspecific Interstitial Pneumonia. Am J Respir Crit Care Med. 2008;177:1338–1347. 
  11. Tomassetti S, Ryu JH, Piciucchi, et al. Nonspecific Interstitial Pneumonia: What Is the Optimal Approach to Management? Semin Respir Crit Care Med. 2016;37:378–394. 
  12. Spagnolo P, Rossi G, Cavazza A, et al. Hypersensitivity Pneumonitis: A Comprehensive Review. J Investig Allergol Clin Immunol. 2015;25:237–250. 
  13. Hirschmann JV, Pipavath SNJ, Godwin JD. Hypersensitivity Pneumonitis: A Historical, Clinical, and Radiologic Review. Radiographics. 2009;29:1921–1938. 
  14. American Thoracic Society. Statement on Sarcoidosis. Am J Respir Crit Care Med. 1999;160:736–755.
  15. Ianuzzi MC, Sah BP. Sarcoidosis. Merck Manual Professional Version website. Available at: https://www.merckmanuals.com/professional/pulmonary-disorders/sarcoidosis/sarcoidosis. August 2017. Accessed: November 2020. 
  16. Coker RK. Management strategies for pulmonary sarcoidosis. Ther Clin Risk Manag. 2009;5:575–584. 
  17. Baughman RP, Field S, Costabel U, et al. Sarcoidosis in America. Analysis Based on Health Care Use. Ann Am Thorac Soc. 2016;13:1244–1252.
  18. Fan Y, Bender S, Shi W, et al. Incidence and prevalence of systemic sclerosis and systemic sclerosis with interstitial lung disease in the United States. JMCP. 2020;1–9.
  19. Hoffmann-Vold AM, Maher TM, Philpot EE, et al. The identification and management of interstitial lung disease in systemic sclerosis: evidence-based European consensus statements. The Lancet Rheumatology. 2020b;2: e71–e83.
  20. Al-Sheikh H, Ahmad Z, Johnson SR. Ethnic Variations in Systemic Sclerosis Disease Manifestations, Internal Organ Involvement, and Mortality. J Rheumatol. 2019;46:1103–1108. 
  21. Greidinger EL, Flaherty, KT, White B, et al. African-American race and anitibodies to topoisomerase I are associated with increased severity of scleroderma lung disease. Chest. 1998:114:801–807. 
  22. Hoffmann-Vold AM, Fretheim H, Halse AK, et al. Tracking impact of interstitial lung disease in systemic sclerosis in a complete nationwide cohort. Am J Respir Crit Care Med. 2019;200:1258–1266.  
  23. Mori S, Koga Y, Sugimoto M. Different risk factors between interstitial lung disease and airway disease in rheumatoid arthritis. Respir Med. 2012;106(11):1591–1599.
  24. Esposito AJ, Chu SG, Madan R, et al. Thoracic manifestations of rheumatoid arthritis. Clin Chest Med. 2019;40(3):545–560. 
  25. Koo SM, Kim SY, Choi SM, et al. Korean guidelines for diagnosis and management of interstitial lung diseases: part 5. Connective tissue disease associated interstitial lung disease. Tuberc Respir Dis (Seoul). 2019;82(4):285–297. 
  26. Ha YJ, Lee YJ, Kang EH. Lung involvements in rheumatic diseases: update on the epidemiology, pathogenesis, clinical features, and treatment. Biomed Res Int. 2018:6930297. 
  27. Bongartz T, Nannini C, Medina-Velasquez YF, et al. Incidence and mortality of interstitial lung disease in rheumatoid arthritis: a population-based study. Arthritis Rheum. 2010;62(6):1583–1591.
  28. Habib HM, Eisa AA, Arafat WR, et al. Pulmonary involvement in early rheumatoid arthritis patients. Clin Rheumatol. 2011;30:217–221. 
  29. Kelly CA, Saravanan V, Nisar M, et al. Rheumatoid arthritis-related interstitial lung disease: associations, prognostic factors and physiological and radiological characteristics – a large multicentre UK study. Rheumatology (Oxford). 2014;53(9):1676–1682. 
  30. Gochuico BR, Avila NA, Chow CK, et al. Progressive preclinical interstitial lung disease in rheumatoid arthritis. Arch Intern Med. 2008;168(2):159–166. 
  31. Doyle TJ, Patel AS, Hatabu H, et al. Detection of rheumatoid arthritis-interstitial lung disease is enhanced by serum biomarkers. Am J Respir Crit Care Med. 2015;191(12):1403–1412. 
  32. Giles JT, Danoff SK, Sokolove J, et al. Association of fine specificity and repertoire expansion of anticitrullinated peptide antibodies with rheumatoid arthritis associated interstitial lung disease. Ann Rheum Dis. 2014;73:1487–1494.
  33. Yin Y, Liang D, Zhao L, et al. Anti-cyclic citrullinated peptide antibody is associated with interstitial lung disease in patients with rheumatoid arthritis. PLoS ONE. 2014;9(4):e92449. doi:10.1371/journal.pone.0092449.
  34. Chaudhuri N, Spencer L, Greaves M, et al. A Review of the Multidisciplinary Diagnosis of Interstitial Lung Diseases: A Retrospective Analysis in a Single UK Specialist Centre. J Clin Med. 2016;5(66):1–9. 
  35. Cottin V, Hirani N, Hotchkin D, et al. Presentation, diagnosis and clinical course of the spectrum of progressive-fibrosing interstitial lung diseases. Eur Respir Rev. 2018;27(150):180076. 
  36. Cottin V, Brown KK. Interstitial lung disease associated with systemic sclerosis (SSc–ILD). Respir Res. 2019a;20(1):13.
  37. Wong AW, Ryerson C, Guler S. Progression of fibrosing interstitial lung disease. Respir Res. 2020:29;21(1):32.
  38. Flaherty KR, Brown KK, Wells AU, et al. Design of the PF-ILD trial: A double-blind, randomised, placebo-controlled phase III trial of nintedanib in patients with progressive fibrosing interstitial lung disease. BMJ Open Resp Res. 2017;4(1):e000212. 
  39. Theodore AC, Tseng C-H, Li N, Elashoff RM, Tashkin DP. Correlation of cough with disease activity and treatment with cyclophosphamide in scleroderma interstitial lung disease: findings from the Scleroderma Lung Study. Chest. 2012;142(3):614–621.
  40. Asano Y, Jinnin M, Kawaguchi Y, et al. Diagnostic criteria, severity classification and guidelines of systemic sclerosis: Guideline of SSc. J Dermatol. 2018;45, 633–691.