Skip to main content

Managementul PID-ScS

Inițierea tratamentului la pacienții cu pneumopatie interstițială difuză asociată sclerozei sistemice (PID-ScS) ar trebui să vizeze prevenirea progresiei pentru a evita leziunile pulmonare ireversibile1–3

Clepsidra

PID-ScS A DEMONSTRAT RATE HETEROGENE DE PROGRESIE, DAR ESTE FUNDAMENTAL PROGRESIVĂ PE TERMEN LUNG1,4

Scopul inițierii tratamentului la pacienții cu PID-ScS ar trebui să fie:2

Ameliorarea simptomelor pacientului și îmbunătățirea calității vieții

Ameliorați simptomele pacientului și îmbunătățiți calitatea vieții

Întârzierea progresiei PID

Întârziați progresia PID

Prelungirea supraviețuirii

Prelungiți supraviețuirea

Este posibil ca fibroza să fi progresat deja la ≥10% din volumul pulmonar al pacientului cu ScS în momentul diagnosticării PID5.

PID fibrozantă cronică ce afectează ≥10% din volumul pulmonar la HRCT este asociată cu mortalitatea precoce la pacienții cu ScS5

DE CE TREBUIE SĂ VIZĂM PREVENIREA PROGRESIEI LA PACIENȚII CU PID-ScS?

Practica actuală de tratare a pacienților cu PID-ScS odată ce a avut loc agravarea este sub-optimală.3 Acest lucru poate duce la pierderea oportunității de a trata pacienții a căror boală progresează, deoarece acești pacienți ar putea fi stabili în timpul urmăririi ulterioare. Pacienții cu PID-ScS cu dovezi de progresie continuă, bazată pe declinul funcției pulmonare sau deteriorarea radiografică, au nevoie de tratament independent de amploarea bolii.6

Algoritm de management clinic pentru PID-ScS2

Algoritm de gestionare clinică pentru PID-ScS

Acest algoritm oferă un scurt rezumat al declarațiilor de consens european bazate pe dovezi, inclusiv procesul suplimentar Delphi, din opinia experților a comitetului de coordonare pentru identificarea și gestionarea PID-ScS, pentru utilizare în practica clinică.
Adaptat după Hoffmann-Vold AM, et al. Lancet Rheum. 2020;2:e71-e83.

 

 

O ABORDARE MULTIDISCIPLINARĂ DE ECHIPĂ OPTIMIZEAZĂ EVALUAREA ȘI ÎNGRIJIREA PACIENȚILOR CU PID-SCS2,7,8

Datorită implicării mai multor organe în ScS și naturii complexe a PID-ScS, angajamentul multidisciplinar este cheia pentru a oferi îngrijiri optime pacienților.8

Exemplu de echipă multidisciplinară pentru managementul PID-ScS

Exemplu de echipă multidisciplinară pentru gestionarea PID-ScS

Recomandările managementului clinic optim al pacienților cu PID-ScS poate fi realizată prin încorporarea colaborării între reumatologi, pneumologi și interniști2

Aflați mai multe despre cum să colaborați în mod proactiv pentru a optimiza îngrijirea PID printr-o abordare de echipă multidisciplinară

Nu amânați inițierea tratamentului la pacienții dumneavoastră cu PID-ScS – tratamentul precoce este important pentru a obține un prognostic mai bun6

De ce alte considerente de management ar trebui să țineți cont?

Note

  • PID-BTC, pneumopatie interstițială difuză asociată cu boli ale țesutului conjunctiv; DLCO, factorul de transfer gazos pentru monoxid de carbon; CVF, capacitate vitală forțată; HRCT, tomografie computerizată de înaltă rezoluție; PID, pneumopatie interstițială difuză; ScS, scleroză sistemică; PID-ScS, pneumopatie interstițială difuză asociată sclerozei sistemice.

  1. Hoffmann-Vold AM, Allanore Y, Alves M, et al. Progressive interstitial lung disease in patients with systemic sclerosis-associated interstitial lung disease in the EUSTAR database. Ann Rheum Dis. 2020;217455.
  2. Hoffmann-Vold AM, Maher TM, Philpot EE, et al. The identification and management of interstitial lung disease in systemic sclerosis: evidence-based European consensus statements. Lancet Rheum. 2020;2:e71–e83.
  3. Distler O, Volkmann ER, Hoffmann-Vold AM, et al. Current and future perspectives on management of systemic sclerosis-associated interstitial lung disease. Expert Rev Clin Immunol. 2019;15:1009–1017.
  4. Guler, S.A., Winstone, T.A., Murphy, D., et al. Does systemic sclerosis–associated interstitial lung disease burn out? Specific phenotypes of disease progression. Annals ATS. 2018;15;1427–1433.
  5. Hoffmann-Vold AM, Fretheim H, Halse AK, et al. Tracking impact of interstitial lung disease in systemic sclerosis in a complete nationwide cohort. Am J Respir Crit Care Med. 2019;200;1258–1266.
  6. Cappelli S, Bellando Randone S, Camiciottoli G, et al. Interstitial lung disease in systemic sclerosis: where do we stand? Eur Respir Rev. 2015;24;411–419.
  7. Roofeh D, Jaafar S, Vummidi D, et al. Management of systemic sclerosis-associated interstitial lung disease. Curr Opin Rheumatol. 2019;31;241–249.
  8. Fischer A, Patel NM, Volkmann ER. Interstitial lung disease in systemic sclerosis: focus on early detection and intervention. OARRR. 2019;11;283–307.
  9. Distler O, Assassi S, Cottin V, et al. Predictors of progression in systemic sclerosis patients with interstitial lung disease. Eur Respir J. 2020;55;1902026.
  10. Ryerson CJ, Cayou C, Topp F, et al. Pulmonary rehabilitation improves long-term outcomes in interstitial lung disease: a prospective cohort study. Respir Med. 2014;108(1):203-210. 
  11. Kreuter M, Bendstrup E, Russell A, et al. Palliative care in interstitial lung disease: living well. Lancet Respir Med. 2017;5(12):968-980. 
  12. Maher TM, Wuyts W. Management of Fibrosing Interstitial Lung Diseases. Adv Ther. 2019;doi:10.1007/s12325-019-00992-9. [Epub ahead of print]. 
  13. Sgalla G, Cerri S, Ferrari R, et al. Mindfulness-based stress reduction in patients with interstitial lung diseases: a pilot, single-centre observational study on safety and efficacy. BMJ Open Respir Res. 2015;2(1):e000065.
  14. Wijsenbeek M, Cottin V. Spectrum of Fibrotic Lung Diseases. N Engl J Med. 2020;383:958–968.